Clubul Ecologic Transilvania (CET) este o organizaţie înfiinţată la 13 octombrie 1992, prin asocierea a 21 de tineri clujeni, la iniţiativa lui Cristian Pop. Înfiinţarea organizaţiei a venit ca un demers firesc al unor tineri cu iniţiativă, în contextul tulbure al României post-revoluţionare, în care protecţia mediului era pusă la coada priorităţilor societăţii româneşti. Plecând din dorinţa de a contribui la păstrarea valorilor naturale ale Munţilor Apuseni, primele activităţi ale Clubului Ecologic Transilvania au fost orientate spre această zonă. În primii cinci ani, sub sloganul “S.O.S. Apuseni”, s-au realizat tabere de voluntariat, conferinţe locale şi regionale, activităţi practice de amenajare de trasee turistice, locuri de popas sau acţiuni de curăţare a deşeurilor. Taberele de voluntariat Padiş 95 şi Padiş 96 strâng împreună peste 100 de voluntari în fiecare an. Acţiunile practice sunt dublate de valoarea educativ-ecologistă a acestora în condiţiile în care peste 80% dintre participanţi sunt elevi de gimnaziu şi liceu. Mulţi dintre participanţii la tabere devin ulterior membri ai organizaţiei. Informaţiile culese pe teren, dublate de studierea aprofundată a zonei conduc la realizarea primei lucrări de largă circulaţie publică dedicată zonei Padiş. “Padiş-monografie” a fost prima oară realizată în 1996, fiind ulterior re-editată în alte 4 ediţii, atât în limba română cât şi în maghiară şi engleză. În planul dezvoltării organizaţionale CET încearcă să coopteze în rândurile sale specialişti în diverse domenii de interes dar şi să crească valoarea profesională a membrilor săi prin participarea la diverse cursuri. De asemenea, CET relaţionează cu oganizaţii similare din zonă şi devine membru fondator al Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (1994) Pe plan local CET se implică în campanii de educaţie ecologistă dar şi în activităţi de curăţare a Someşului şi a zonei Făget. Una dintre activităţile cu impact major este stoparea tăierii Parcului Ştefan cel Mare din Cluj-Napoca, în urma unor manifestaţii publice şi prin strângerea a circa 10000 de semnături împotriva proiectului. Totuşi principalele activităţi continuă să fie orientate spre Munţii Apuseni. În 1997, CET propune Ministerului Mediului de la acea vreme un Plan de management al Parcului Naţional Apuseni (după conceptele valabile la acea vreme). În paralel e iniţiază acţiuni de colaborare cu autorităţile locale şi comunităţile din zonă. Promovarea turismului rural ca alternativă economică la exploatarea primară a resurselor naturale este una dintre priorităţi. După anul 2000, majoritatea activităţilor se desfăşoară sub egida “Programului de Dezvoltare Rurală Durabilă”. În contextul înfiinţării Parcului Natural Apuseni (2003), implicarea activă a comunităţilor din zona Parcului în activităţi de planificare a dezvoltării zonei devine o prioritate. CET sprijină iniţiativele locale atât logistic, cât şi financiar iar mici poiecte ale oamenilor locului prind viaţă şi conduc la dezvoltarea turismului în zonă – panouri informative, semnalizări stradale, mici parcuri îmbogăţesc peisajul cotidian. Ca organizaţie membră a Consiliului Consultativ de Administrare a Parcului Natural Apuseni, CET se implică în elaborarea de strategii de dezvoltare locală dar şi în elaborarea Planului de Management al Parcului Natural Apuseni. Anul 2010 aduce pentru Clubul Ecologic Transilvania o nouă provocare atât din punct de vedere profesional cât şi organizaţional. Derularea proiectului multi-anual “Oportunităţi de ocupare în contextul dezvoltării durabile a Munţilor Apuseni”, finanţat prin POSDRU, oferă premisele creşterii impactului pe care activităţile CET îl au în Apuseni dar şi şansa dezvoltării organizaţionale. Un lucru firesc în condiţiile în care, în curând, CET face 18 ani! .